Comparație pe produse reale · august 2026
La un moment dat am publicat în joc o ediție specială, cu prețurile din 2016. A fost cea mai comentată de până atunci — nu pentru că era grea, ci pentru că oamenii nu-și aminteau cât de mici erau cifrele. Am păstrat acele valori și le compar aici cu prețurile din bazinul de azi al jocului.
Nu e un studiu economic. Sunt aceleași produse, la zece ani distanță, cu prețurile pe care jocul le folosește efectiv.
| Produs | 2016 | 2026 | Diferență |
|---|---|---|---|
| Bilet de metrou, o călătorie | 2,50 lei | 7,00 lei | +180% |
| Motorină, 1 litru | 4,50 lei | 10,25 lei | +128% |
| Ouă, 10 bucăți | 7,00 lei | 14,50 lei | +107% |
| Întreținere iarna, 2 camere | 300 lei | 450 lei | +50% |
| iPhone de generația anului | 3.800 lei | 3.799 lei | 0% |
Ultimul rând nu e o greșeală. iPhone 7 costa în 2016 cam cât costă azi iPhone 15 — aceeași cifră, aceeași poziție în gamă, zece ani distanță.
E singura categorie unde prețul nominal a stat pe loc, iar explicația nu e că producătorii sunt generoși. Electronicele se ieftinesc constant în termeni reali: același buget cumpără an de an mai multă performanță. Când peste asta se suprapune inflația, cele două se anulează și prețul de pe etichetă pare înghețat.
Practic, un telefon de top a devenit cu aproape 40% mai ieftin în putere de cumpărare, deși pe etichetă scrie același număr. Exact invers față de ouă, unde eticheta s-a dublat.
Prețurile au crescut din 2018 până azi cu:
aproape 70%
Adică s-au apropiat de dublare în opt ani. Rata anuală a inflației a fost de 10,85% în mai 2026, cea mai mare din Uniunea Europeană — de circa patru ori peste media europeană. Sursă: INS, BNR.
E contraintuitiv, pentru că la raft simțim scumpirile cel mai tare. Dar datele oficiale arată altceva: în mai 2026, serviciile s-au scumpit cu 13,5% față de anul anterior, mărfurile nealimentare cu 12,5%, iar alimentele „doar" cu 6,8%.
Se vede și în tabelul de sus: biletul de metrou, un serviciu cu tarif reglementat, a crescut de aproape trei ori — mai mult decât orice aliment. Iar în joc se vede în alt fel: manopera unui meșter, o tunsoare sau o consultație privată sunt produsele la care jucătorii greșesc cel mai des. Ne uităm la prețurile de la raft în fiecare săptămână; la cele ale serviciilor, o dată la câteva luni.
Rata oficială e o medie peste un coș standard. Coșul tău personal poate arăta complet diferit:
De aceea discuțiile despre inflație se termină prost: două persoane cu bugete diferite au amândouă dreptate, cu cifre diferite.
Salariul minim brut e azi 4.050 de lei. Creșterea nominală a salariilor din ultimii ani a fost reală, dar întrebarea corectă nu e cu cât a crescut cifra de pe fluturaș, ci cât mai cumpără. Când prețurile urcă cu 10,85% pe an, iar salariul mediu net cu 3,5%, puterea de cumpărare scade chiar dacă suma încasată e mai mare.
E fenomenul pe care îl vezi și în joc, în felul cel mai direct posibil: oamenii subestimează constant prețurile actuale. Nu din neatenție, ci pentru că memoria prețurilor rămâne în urmă cu câțiva ani.
Valorile din 2016 vin din ediția retro a jocului, unde le-am adunat din arhive de prețuri și tarife publicate atunci. Cele din 2026 sunt exact prețurile folosite azi în joc, verificate periodic. Contextul de inflație vine de la Institutul Național de Statistică și de la Banca Națională a României.
Prețurile de raft sunt orientative, pentru un lanț mare din mediul urban — detaliile complete sunt pe pagina despre de unde vin prețurile. Tarifele reglementate, cum e biletul de metrou, sunt exacte.
Dacă vrei să vezi cât de bine cunoști prețurile de azi, jocul durează un minut: cinci produse, o încercare pe zi. Ediția de ieri și cele dinainte sunt în arhivă.